|
|
|
»
Stiri » Sarbatoarea graului (Vartolomeu' graului sau Ziua „invartejitului”)

Sarbatoarea graului (Vartolomeu' graului sau Ziua „invartejitului”)

Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura si tainele painii”, derulate de Russenart Communications si Gold Maya.
Ca sa fie siguri ca Dumnezeu ii va ajuta si va da rod bun spicelor (graul fiind ingredientul de baza al alimentului sfant – painea), taranii au transformat zilele a doi dintre Sfintii marunti in doua sarbatori pentru grau, una in ziua Sfantului Apostol Vartolomeu  - Sarbatoarea Graului sau Vartolomeu' Graului si alta de Sfantul Prooroc Elisei – Eliseul Graului.
Vartolomeu’ graului este o sarbatoare estivala mai putin practicata in prezent, fiind semnalata in calendarul crestin-ortodox pe11 iunie drept Sfintii Apostoli Vartolomeu si Varvara, cand locuitorii satelor ziceau ca „vara se intoarce cu fata la iarna”.
 
Cu timpul, in lumea traditionala acesti sfinti au fost „convertiti” de biserica ca protectori ai domeniilor agrare si ai animalelor iar Sfantul Apostol Vartolomeu a devenit Sarbatoarea Graului, o sarbatoare vegetala respectata
 
Taranii credeau ca 11 iunie este o zi a „invartejitului” (invartirii) lucrurilor ca urmare a scaderii zilei astronomice cand „ziua se invartea catre noapte” considerand ca este o zi cand soarta recoltelor, a celor paioase in general, depinde de „invartoseala bobului de grau”, a coacerii plantelor.
Conform informatiilor culese de etnograful Marcel Laptes, atunci „venea popa in holda si sfintea semanaturile de grau ca sa nu ramana boabele seci, iar in holdele de porumb
sa nu se suceasca frunzele”.
 
Din acest motiv Sarbatoarea graului cuprindea o serie de interdictii de munca care se adresau in egala masura barbatilor si femeilor. Barbatului i se interzicea cositul, injugarea vitelor la plug, transportul cu caruta, prasitul, baterea parilor in pamant, cioplitul si ziditul, munca la padure.
 
Femeile aveau interdictii casnice: tors, cusut, tesut si alte activitati in gospodarie ca „li se vor suce gatu' si manurile”.
 
La fel, conform credintei populare, cei care vor lucra la camp „or avea holdele batute de grindina de Sf. Vartolomeu”
 
In satele de pe Valea Muresului, femeile se fereau de lucrul de mana, pentru a nu se „intoarce bolile de vara in casile unde-or mai fost si ca sa nu aiba holdele de cucuruz uscate de arsita si vant”.