|
|
|
»
Stiri » Pogorarea Sfantului Duh (Cincizecimea, Rusaliile)

Pogorarea Sfantului Duh (Cincizecimea, Rusaliile)

Traditii si obiceiuri identificate si promovate In cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura si tainele painii”, derulate de Russenart Communications si Gold Maya.

Pogorarea Sfantului Duh este, Impreuna cu sarbatoarea Pastelui, cea mai veche sarbatoare crestina. Amplitudinea ei se datoreaza si Mosilor de vara, sarbatoare care precede Duminica Rusaliilor. Cu aceasta sarbatoare se Incheie perioada sarbatorilor pascale.

Suprapunandu-se peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, este foarte dificila diferentierea obiceiurilor si practicilor crestine de cele precrestine.
 

De aceea, In cultura si traditia romaneasca, exista trei tipuri de obiceiuri si practici populare de Rusalii: arhaice, precrestine si agrare.

 

Obiceiuri agrare – Incununarea Boului

Conform folcloristului Clemente Constandin, In Tara Hategului se desfasura un obicei estival In cadrul nedeii de Rusalii conform caruia gospodarii Impodobeau cel mai frumos animal de munca cu o cununa de flori de camp culese de flacai dimineata pe roua si Impletita de batrInii satului.

 

Pornind din capatul satului, zece barbati voinici purtau pe ulita 10 perechi de boi Impodobiti cu flori intre coarne si cu clopote de tabla. In fruntea lor mergea boul cel mare, ”mirele”, Impodobit cu cununa, flancat de o parte si de alta de calareti. In chiotele multimii, convoiul strabatea drumul pana la curtea celui mai de seama gospodar.

In curtea acestuia, mirele-bou era Invartit de jur-Imprejur si era Imbiat sa-si inmoaie botul intr-o farfurie plina de grau. Gospodarul arunca apa peste el si peste multime, In timp ce flacaii dadeau glas unor strigaturi, precum: ”Sa cresti grau la noi/ Pana-n coarne la boi/ Sa stai la secerat/ Ca mandra la sarutat”.

Apoi cununa era luata de pe fruntea boului si asezata pe peretele dinspre rasarit al grajdului pana anul viitor.

Acest ritual se petrecea In trecut In mai multe sate din Tara Hategului, prelungindu-se de-a lungul verii, pana la sfarsitul muncilor agricole.

 

Obiceiuri precrestine – Cultul Stramosilor

Conform cultului stramosilor, exista credinta ca, din Joia Mare pana la Rusalii, spiritele mortilor umbla printre cei vii si asteapta sa primeasca de pomana. De aceea, pentru a le Imbuna si pentru a le determina sa se Intoarca In mormant, mormintele sunt curatate si Impodobite cu flori si frunze; In unele regiuni se pune usturoi la fiecare cruce de pe morminte.

In Teleorman a ramas obiceiul ca In dimineata de Rusalii sa fie culese frunze de nuc, sa fie sfintite la biserica si sa se presare de acasa pana la cimitir.

In Muntenia, In stransa legatura cu cinstirea mortilor, In ziua de luni dupa Rusalii, crezandu-se ca sufletele acestora au ostenit se mai pastreaza obiceiul spalatului copiilor pe picioare. In acest obicei, exista o legatura Intre mila crestina fata de suferinta fizica, cinstirea mortilor prin milostenie si smerenia Invatata de la Iisus.

Femeile pregatesc un pasat de porumb (boabe de porumb rasnite mare si fierte In lapte) pe care Il pun In strachini de lut Impodobite cu flori si fructe si le Impart pentru pomenirea mortilor. Alaturi de strachini se Impart si oale de lut, In care se pune apa rece si proaspata de la fantana.

In satele din Teleorman se impart strachini cu orez cu lapte, grau cu lapte sau colarez.

Unele dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.
 

Obiceiuri arhaice – Rusaliile (Rusalcelor)

In traditia populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. Tot credinta populara spunea ca cel caruia i-au fost luate mintile pentru ca a privit la dansul Ielelor, poate fi vindecat numai de „calusari" pentru ca ei aveau puterea de a vindeca si de a alunga aceste spirite.

 

De aceea, femeile nu lucrau nimic In toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, In sambata si duminica Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei sau de nuc.